gând 2

melancolia e modalitatea sufletului de a striga din piept: mi-au crescut aripi. cineva ar putea intra cu bocancii în mintea ta și să-ți spargă toate ușile. iar tu să fii fericit. am o secundă de nemurire. și dacă se poate, vreau s-o împart cu tine. perfect conștient de toate gesturile inconștiente. semnasem undeva că trebuie … Continuă să citești gând 2

Anunțuri

gând 1

poezia este modul existenței de a îmbrățișa cuvântul. când poeziei îi cresc aripi, devine pasăre. când poeziei îi cresc aripi de ceară, ea devine lumânare. când poeziei îi cresc aripi de piatră, ea devine stâncă. între două cuvinte există un număr nelimitat de universuri al necuvintelor. și-n necuvinte se poate scrie. oamenii sunt limitați în simțire. … Continuă să citești gând 1

Crăciun ieftin fericit – Oameni ieftini fericiți

Când dă românul de vreo sărbătoare mai mare, intră să facă datorii la bănci sau mănâncă pate cu pâine toată luna lui Decembrie să salveze niște bani ”de Crăciun”. Citez marii români de Crăciun: ”Să fie o bucată de carne pe masă, o sarmală” (dovada că românii trăiesc și acum ca-n Epoca de Aur, carne … Continuă să citești Crăciun ieftin fericit – Oameni ieftini fericiți

cancerul umanității: indiferența

probabil cea mai grea boală de care suferă umanitatea (oamenii în general - ce a mai rămas din umanitate) este indiferența. e boala secolului. parcă suntem incapabili de înțelegere și iubire. măcar ură. dar nimic. omul nu mai simte nimic. trebuie să tratăm indiferența. cu iubire preferabil îndemnul meu astăzi ca în fiecare zi este … Continuă să citești cancerul umanității: indiferența

Suntem ipocriți: din ’90 până la Revoluția Luminii

Ningea monoton, jegos, peste orașul meu, Vatra Dornei, rămas deprimant de 28 de ani. 28 de ani de ”democrație”, 28 de ani de populism infect, manifestări împotriva neocomunismului care prindea România în același clește roșu. Ne zbatem, e drept, ne zbatem și prea rar avem curajul să ne manifestăm ideile sau cel puțin să le … Continuă să citești Suntem ipocriți: din ’90 până la Revoluția Luminii

Odată pe an sunteți și voi români

Trec anii peste poporul parcă blestemat să rămână prost, iar schimbarea pare departe. Încă pare departe. În general nu mă laud cu faptul că sunt român. La fel aș fi putut fi croat, irlandez, danez, pakistanez, chinez, brazilian sau ethiopian, n-ar fi contat. Iar ziua națională nici nu-mi trezește un spirit patriotic încât să simt … Continuă să citești Odată pe an sunteți și voi români

Domnilor, haideți să nu ne mai mințim frumos

Se pare că au început alegerile într-un liceu fără nume, ca să nu fiu dat în judecată că aduc daune morale liceului unde ”cineva” învață. Hai să-l numim noi de fapt. O să fie numit Liceul ”Furia Roșie Turbo 2000”, din comuna Hradikovnakovlikovastov. Cum spuneam, au început alegerile. Ce să fac, cu cine să votez, … Continuă să citești Domnilor, haideți să nu ne mai mințim frumos